Povestea sandvișului

Written by kingdom13. Posted in Fără categorie

Sandvisul, mancarea unui lord

Va mai amintiti care era sandvisul preferat dintre toate sortimentele de sandvisuri pe care ni le punea mama in ghiozdanul de scoala ca sa nu flamanzim pana ajungeam acasa?

Noi ne amintim cu placere…:)
Fie ca era vorba de scoala, excursii sau drumetii, fie ca eram doar de-o schioapa sau adulti in devenire, nu a existat masa mai savuroasa ca cea in care serveam sandvisul invelit in servetel alb.

Dar, totusi, si banalul sandvis are povestea sa. :)

Povestea sandvișului

povestea-sanvisuluiPainea care “impacheteaza” bucati de carne, asezonate cu verdeturi si legume este cunoscuta inca din antichitate, insa denumirea de „sandvis” a primit-o relativ recent.

Secolul I

În secolul I î.Hr., evreii, care construiau orasele egiptene, consumau prima data un gen de sandvis: combinaţia de nuci şi mere strivite, mirodenii şi vin, pusă între lipii. Aceasta era mâncarea de bază a evreilor si este considerată, de altfel, precursoarea sandvişurilor din ziua de azi.
Apoi, în perioada medievală, felii zdravene de pâine erau folosite pe post de farfurii, deasupra cărora se puneau bucăţi de carne. La final, „farfuria“ era mâncată sau aruncată, în funcţie de cât de sătul era meseanul.

Lordul John Montagu

Legenda spune că lordul John Montagu, al IV-lea Earl de Sandwich (1718-1792), un impatimit al jocurilor de noroc, a cerut să-i fie adusă, aparent pentru a nu se ridica de la masa unde juca cărţi, „o bucată de carne de vită, puţin sărată, între două felii de pâine“, pentru ca grăsimea să nu i se lipească de mâini. „Bucăţile de carne caldă“ – cum apar în jurnalul istoricului Edward Gibbon, pe la mijlocul secolului al XVIII-lea – au păstrat numele lordului, nu pentru că el ar fi inventat acest fel de mâncare, ci mai degrabă datorită popularităţii lui în rândul prietenilor lordului Sandwich (care au început să comande: „daţi-mi la fel ca lui Sandwich!“).

Înainte de a i se da numele lordului, felul de mâncare apare consemnat în istoriile vremii drept „pâine şi carne“ sau „pâine şi brânză“.

Anglia, 1840

În SUA, sandvişul a fost introdus în 1840 de englezoaica Elizabeth Leslie, care menţiona, în cartea ei de bucate <Instrucţiuni pentru bucătărie>, o reţetă de sandvişuri cu şuncă (principala diferenţă între sandvişurile americane şi cele britanice – la care se folosea orice fel de carne).

Cu timpul, masa de seară s-a servit din ce în ce mai târziu în zi, supele calde au fost înlocuite, treptat, cu feluri de mâncare uşor de preparat, făcute din resturi.

SUA, 1900

La începutul anilor 1900, acest fel de mâncare era atât de des întâlnit în dieta americanilor, astfel încât brutăriile au început să vândă pâine feliată pentru a uşura realizarea sandvişurilor. Astfel, de pe masa unui lord, sandvişul a devenit un fel de mâncare uşor de făcut, uşor de luat la pachet, mâncarea preferată a şcolarilor şi a muncitorilor de pretutindeni, cel mai răspândit fel de sandviş american fiind cel făcut din şuncă, salată verde şi felii de roşie.

Astăzi…

Iata cum astazi mancam sandvisuri dintre cele mai savuroase si mai felurite si ne amintim cu drag de copilarie, ca si cum mama sau bunica le-ar fi inventat…si totusi sandvisuri mancau si anticii.

(Sursa: www.historia.ro)

Lasă un comentariu

Articole recente

Contactează-ne

Contactează-ne rapid prin telefon sau email.


Adresa: Simion Bărnutiu, nr. 3 - Timișoara
Telefon: 0749 855 253

Trimite un e-mail